AC/DC (2010)

Part I : T.N.T. – I’m Dynamite (sau De cat timp ascult AC/DC)

Sunt curios oare ce o sa-si aduca aminte cei cu 5/10/15/20 ani mai mici ca mine peste ani si ani despre primele lor experiente muzicale. Care a fost prima melodie pe care-au downloadat-o de pe DC , primul album scos de pe torrenti , primul clip de pe youtube pe care l-au adaugat la favorite pentru ca , la doar doua zile dupa aceea EMI sa faca scandal ca e proprietatea lor si nu ai voie sa asculti pe moca , primul cont pe last.fm ?

Incep sa imbatranesc. “Prima” mea a fost caseta audio. La benzile de magnetofon nu ma lasa sa umblu ca era cam complicat iar pick-upul era scricat daca tin bine minte. Asa sa mi-a ramas doar caseta audio. Iar prima caseta pe care-am pus-o eu in casetofon , nu a fost AC/DC. A fost una cu Toto Cotugno[1]. Insa a doua caseta pe care am ascultat-o a fost AC/DC – High Voltage. Nu am mai ascultat albumul cred ca de 10 ani – inca mai tin minte pe de rost tracklistul de pe side A si ultima melodie de pe side B. Mi-e frica sa ma gandesc de cate zeci de ori l-am ascultat. Cred ca singura caseta pe care am ascultat-o de mai multe ori a fost Iron Maiden – A Real Dead One.

Au urmat dupa asta si alte albume ale lor. Mi-a placut Back in Black , Highway to Hell si Jailbreak (care cred ca era piratat si piratat prost) dar TNT a fost melodia pentru care inima mea a batut rock.

Tot atunci era si era video-ului , a VHS-urilor. Clipul la Thunderstuck este una dintre cele mai vii amintiri pe care le am din copilarie.  Este foarte posibil ca acest clip sa fi fost ceea ce m-a facut sa-mi doresc atat de mult un concert AC/DC. Toti fanii insirati , mai ales cei de la balcoane , pareau atat de fericiti , de incantati de muzica. Cum ai putea sa nu-ti doresti sa fii printre ei.

La multi ani dupa acel moment , mi s-a indeplinit dorinta.

.

Part II – Money Talks (sau Despre tzeapa de acum vre-un an)

Duminica seara am aflat de la un prieten ca vin AC/DC in Romania. Luni dimineatza s-au pus biletele in vanzare. Luni la 10:30 aveam biletul in mana. Miercuri sau joi stateam la coada sa-mi iau banii inapoi.

Ceea ce la inceput a fost o veste superba , ceea ce m-a bucurat enorm , ceea ce m-a facut sa-mi iau banii de chirie si sa-mi cumpar bilet pentru ca vad eu de unde-i pun la loc dupa aia dar AC/DC in concert nu am cum sa ratez pentru ca n-am mai prins bilet , s-a dovedit a fi doar o mare tzeapa. Insa a dovetit ca Ticketpoint , firma de la care am luat biletele , este o firma serioasa si a dat inapoi banii pe bilete.

Incepusem sa renunt la speranta ca-i voi mai vedea live , pana cand …

.

Part III – Let there be Rock ! (sau In sfarsit ceva despre concert , nu despre blogger)

-M-am hotarat ce vreau de Craciun. Bilet la AC/DC .
-Bine , maine iti trimit bani sa-ti iei

De data aceasta au trecut mai mult de 12 ore de cand s-au pus biletele in vanzare si pana cand mi-am cumparat unul. Insa in a doua zi , aveam iar un bilet pe care scria AC/DC in mana. Iar de data aceasta , nu mai era tzeapa.

Au trecut luni , a venit stresul facultatii , sesiunii , restantelor , licentei incat sincer eram prea stresat si obosit ca sa radiez la gandul concertului. Dar incet incet , in ziua lui , asteptand la garduri ,  entuziasmul a inceput sa apara.

Biletele le aveam la golden circle. Am intrat , am avut noroc de o fata draguta care nu a dorit sa ne atrofieze mainile cand ne-a pus bratarile si am inceput sa ne uitam de tricouri. Mi se pare misto , sa te duci la un concert care face parte dintr-un tur de mare amploare si sa-ti iei tricou cu acel tur. AC/DC , din prisma tricourilor de rockeri , mi se pare una dintre cele mai , sa zicem plictisitoare trupe. Nu am vazut pana acum un tricou cu AC/DC care sa ma faca sa spun “e superb , mi-l doresc , trebuie sa-mi iau unul”. Chiar si la capitolul coperti de discuri , singura care arata intr-adevar bestial este The Razor’s Edge[2].

Acum insa , putin convins ce-i drept , am trecut peste acestea si mi-am luat un tricou cu “Back in Europe”. Peste cateva ore m-am intalnit cu tatal meu. Isi luase tricou identic. Cine se-aseamana se-aduna se pare.

Si s-a inceput cantarea. In deschidere au fost DAWN. Riffuri puternice , energizante. Multe degete si incurajari ierbivore , multe tipete ,si per total o prezenta frumoasa. Nu m-au impresionat , dar au placut , iar pentru o trupa in deschidere , cateodata nici nu trebuie mai mult de atat.

Au continuat Iris.  “Cine suntem noi si cine sunt dansii” , replica aceasta mi-a ramas in minte. Dar chiar si deschizand pentru niste legende mondiale , in Romania Iris sunt Iris. Au cantat bine. Tin minte ca mi-a placut in mod special Lady in Black , dar “dansii” au fost atat de incredibili incat m-au facut sa nu tin minte altceva decat sa mi-a placut recitalul Iris.

Apoi s-a innoptat. A inceput linistea dinainte furtunii.

Si apoi s-a dezlantuit furtuna. A inceput un filmulet animat , putin pervers. Un tren cu membrii trupei in el , cu Angus Young prefacut in drac aruncand carbuni in foc si accelerand trenul. Dupa o scena cu doua dudui care incearca sa-l preasca si nu reusesc , dracusorul de Angus isi ia Gibson SG-ul si se posteaza la usa trenului. Trenul accelereaza , aparent spre un concert , se apropie din ce in ce mai tare iar apoi , intr-o veritabila explozie , ecranul pe care rula filmuletul se desparte in doua , lasand loc unei locomotive in marime reala , artificii sunt aruncate de-alungul podiumului si din focul acestora , iese Angus cu chitara’n mana. Spre marea mea dezamagire , era neagra si nu rosie , dar in ciuda culorii , Angus Young e numai unul.

Acesta e singurul clip pe care l-am gasit pana acum , care sa se apropie macar putin de ceea ce a fost acolo la momentul cand au aparut pe scena.

Prima melodie a fost marcata de uimire , de cat de spectaculoasa a fost intrarea lor pe scena , de mirosul pirotehnic din aer. A doua insa a fost marcata de lacrimi. Trecand peste soc , nu imi venea sa cred ca sunt chiar ei pe scena. Stiu ca sunt fani care asteapta de mai mult de 15 ani sa-i vada live, si pentru mine , la fel ca si pentru ei , a fost un vis devenit realitate. Au fost de-a lungul anilor multe formatii pe care mi-am dorit sa le vad , incepand cu Nightwish si Amorphis si terminand cu Maiden si Metallica ; nici una dintre ele nu s-a comparat insa cu AC/DC. Uitati-va din nou la clipul de la Thunderstruck. Unul dintre fanii aceia tipand in acel moment eram eu. Nu cred sa mai fie vre-un concert vre-o data , care sa-mi smulga lacrimi de fericire.

Setlistul a fost ales perfect. Nu am simtit vre-o melodie sa lipseasca. La Hells Bells Brian Johnson s-a aruncat pe franghia clopotului , la Whole Lotta Rosie a aparut o papusa gonflabila uriasa peste locomotiva iar la For those about to Rock au tras cu tunul in Casa Poporului. AC/DC nu au cantat , AC/DC au facut show.

Sa faci mii de barbati sa urle in timp ce faci striptease si iti arati chilotii cu AC/DC , e ceva ce numai pe Angus l-am vazut sa faca.  Sa te tavalesti pe jos in timp ce canti , am mai vazut , dar totusi , in fata aveam pe parintele acestui stil.

Aproape o luna a trecut de la concert si inca sunt partial incoerent. A fost ceva de vis.

Publicul a fost ok. Mi s-a parut mai cald ca la Metallica putin , dar mai rece ca la multe alte concerte. Era si de asteptat de altfel , AC/DC sunt mainstream , nu-s o formatie semi-obscuta cunoscuta doar fanilor si nu toti cei care au venit le stiau versurile pe de rost. Dar s-a tipat si s-a cantat si s-a aplaudat. A fost rock.

For Those About To Rock : We Salute You


[1] L’italiano  (lasciatemi cantareL’italiano ( l asciatemi cantare ))

Advertisements

~ by eindrake on 13 June 2010.

One Response to “AC/DC (2010)”

  1. Ehee…. cred ca primul album de pe DC….as putea spune ca a fost ceva inainte de DC…dar nu conteaza asta acum. Primele melodii au fost de la Rage against the machine, Red Hot Chili Peppers, Anathema, Burzum, Elend si Tiamat. Urat, pe vremea aia casetele erau la putere :)) Si ramaneai fara repede…mai ales ca se vindeau si imprumutau la greu. Le-am scos pentru “arhiva”. Ce pieroada frumoasa, cumparam imi aduc aminte prima caseta cu Pantera si Metalica aduse “pe sub mana” de un prieten al carui tata era vaporean….eh…parca aveau o valoare mai mare?

    cheers mate ( astept noi “pozne” )

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: